Personalitatea istoricului și originalitatea operei sale

 

de Miodrag MILIN

Profesor de istorie, cercetător principal la Academia Română de Științe

​

Victor Neumann este unul dintre cei mai importanți istorici contemporani ai României. Lunga sa listă de cărți publicate reprezintă contribuții la ilustrarea, analiza și explicarea evenimentelor, faptelor și ideilor din trecut și prezent, precum și la cunoașterea și înțelegerea României din perspectiva istoriei locale și regionale. Este cunoscut pentru varietatea temelor abordate și pentru metodele solide de lucru, dar și pentru originalitatea rezultatelor sale.

S-a născut la Lugoj, România, într-o familie de intelectuali din clasa de mijloc din regiunea Banatului. Tatăl său a fost Andrei Neumann, contabil, iar mama sa, Ana-Cătălina, născută Gîrban, învățătoare. Victor Neumann a studiat la Liceul Real-Umanist din Ineu (orașul în care părinții săi și-au găsit locuri de muncă în perioada de după război), iar mai târziu la secția de Istorie-Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Neumann și-a pregătit lucrarea de licență sub îndrumarea profesorului Pompiliu Teodor. Și-a finalizat studiile de doctorat în istorie la Universitatea din București, coordonate de cunoscutul academician Răzvan Theodorescu. Timp de mai mulți ani, a beneficiat de invitații și burse din partea unor instituții academice internaționale de prestigiu, completându-și astfel pregătirea postdoctorală.

Merită menționate stagiile de la Maison des Sciences de l'Homme, precum și cele de la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris; Institutul pentru Studii Avansate în Științe Umaniste și Sociale al Academiei Regale de Artă și Științe din Amsterdam; Universitatea Central Europeană din Budapesta; Institutul de Istorie Osteuropică al Universității din Viena; și Universitatea Catolică din America, Washington, D.C. Datorită statutului său de bursier Fulbright al Departamentului de Stat al SUA și de bursier Rosenzweig al Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington D.C., și bursier al National Endowment for the Humanities, tot din Washington, a avut ocazia să lucreze alături de intelectuali de marcă din domeniul științelor socio-politice americane, având publicate rezultatele propriilor cercetări în lucrări academice internaționale de marcă. De asemenea, a participat la conferințe în centre de excelență, printre care Columbia University, New York; Emory University, Atlanta; University of Georgia, Athens; Center for Advanced Holocaust Studies și Woodrow Wilson International Center for Scholars, ambele din Washington, D.C.

Pe parcursul carierei sale, Neumann a lucrat ca și curator, bibliotecar, profesor de liceu, cercetător științific și profesor universitar. Între 1990 și 1992, a fost consilier la Ministerul Culturii din România. 

Neumann este un eminent istoric și este prezent la Universitatea de Vest din Timișoara din 1998, mai întâi ca profesor asociat și, ulterior, profesor de istorie. A fost profesor invitat la prestigioase universități și institute europene, britanice, americane și israeliene. Personalitatea sa complexă și spiritul inovator îi marchează zeci de ani de activitate și o vastă experiență. Lucrările sale conțin informații inedite, ipoteze și teorii bazate pe fapte solide și argumente bine conturate. Acestea sunt legate de istorie, antropologie fundamentală, istorie conceptuală și teorie politică. Contribuțiile sale, dedicate cunoașterii multi și interculturale, naționalismului, conceptelor fundamentale ale limbajelor socio-politice și teoriei istorice, sunt de-a dreptul remarcabile.

Teza de doctorat a lui Neumann, Geneza ideilor moderne în Europa Centrală și de Sud-Est, a fost publicată sub titlul The Temptation of Homo Europaeus. The Genesis of Modern Ideas in Central and South-East Europe, și a fost tipărită în patru ediții în limba română: Editura Științifică, 1991; Editura All, 1997; Editura Polirom, 2006; Editura RAO, 2015. Cartea a fost tradusă în limba engleză și a fost inclusă în 1993 în prestigioasa serie East European Monographs, Boulder, Colorado, tipărită și distribuită de Columbia University Presa. În timp ce colegul nostru lucra la teza sa de doctorat și cerceta referințele arhivistice și bibliografice, dar și când își îmbogățea portofoliul teoretic, academicianul Răzvan Theodorescu scria următoarele: "Nutrind dorința unei specializări riguroase, dar suple... Victor Neumann este clar sedus de episodul complex al istoriei premoderne și moderne a sud-estului european. El amintește cu știință și eleganță pecetea lui Herder asupra Europei sud-orientale, sentimentul istoric al contemporanilor lui Obradović și Rajić, al lui Paisie Hilandarski, al marilor transilvăneni de la Blaj, gândirea istorică a generației Bălcescu, lumea mai puțin cunoscută a iluminismului german și a editorilor romantici din Transilvania, printre altele... Destinul unei lumi de cultură și interferențe... se citește în filigran, capitol după capitol, datorită curiozității vii a lui Victor Neumann." (Prefață, Convergențe spirituale, 1986). Academicianul Dan Berindei a scris despre același moment al carierei lui Neumann: "...volumul lui Victor Neumann (Vasile Maniu. Monografie istorică - Vasile Maniu. Monografie istorică, Editura Facla, 1984) reprezintă o contribuție importantă la istoria culturii. Principala sa virtute este, fără îndoială, abordarea comparativă a fenomenelor, analiza istorică complexă, realizată prin cunoașterea și înțelegerea unui vast și variat material. 

 Această lucrare îmbogățește patrimoniul spiritualității românești și merită toate elogiile." (Contemporanul - The Contemporary, nr. 9, 1987).

Academicianul Florin Constantiniu a acordat o atenție deosebită tezei de doctorat a lui Neumann și lucrării sale, Ispita Homo Europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală și de Sud-Est. În ceea ce privește perspectiva propusă de Neumann în carte, Constantiniu a remarcat: "În ceea ce privește perspectiva propusă de Neumann în această carte, Constantiniu a menționat "Această triadă - apropiere-cunoaștere-comunicare - este fundamentală pentru evoluția societății românești de astăzi și pentru o regenerare sănătoasă a relațiilor României cu vecinii săi și cu alte țări. Dacă dorim să ne eliberăm de reflexele tribalismului, ale îngustării naționale, ale exclusivismului etnic, trebuie să promovăm apropierea, cunoașterea și comunicarea cu cei de altă părere, de altă credință, de altă neam decât al nostru. Dacă vrem să fim europeni, nu din punct de vedere geografic (că deja suntem), ci și spiritual, atunci lectura operei lui Victor Neumann ne poate pune în contact cu o experiență, deși îndepărtată în timp, plină de sugestii fecunde pentru noi, oamenii de azi" (Ziarul Național, septembrie 1997).

Istoricul literar Adrian Marino și-a formulat și el ideile despre Ispita lui Homo Europaeus: Ispita definește un concept esențial, o întreagă stare de spirit, o zonă spirituală și culturală continentală de importanță istorică și o metodă de 

studiu pentru istoria ideilor. Merită, într-adevăr, să ne uităm mai atent la astfel de preocupări... Victor Neumann scrie o istorie a ideilor folosind o abordare europeană și liberală. Vocația sa este raționalistă, anti-mistică, anti-totalitară și anti-obscurantistă..." (Revista Cuvântul, nr. 8, 1998).

Comentând ediția în limba engleză a aceleiași cărți (The Temptation of Homo Europaeus, 1993), James Niessen de la Universitatea Rutgers și Maria Todorova de la Universitatea din Illinois au evidențiat atât contribuțiile documentare, cât și cele teoretice care au fost incluse în cadrul lucrării: "Mândria națională (a istoricilor și filologilor) investită în colecțiile Teleki, Bathyány și Brukenthal (din Transilvania)... nu a putut ascunde, așa cum arată Neumann, faptul că, prin intermediul "canalelor culturale", au avut loc întâlniri complexe între popoare și școli culturale situate geografic la mari distanțe unele de altele. Colecțiile și cititorii lor erau extrem de diverși" (Niessen, recenzie în Libraries & Culture, University of Texas Press, numărul 41.3, 2006, nota 15, p. 327). În ceea ce privește identitățile naționale fluide, datorate moștenirii multi și interculturale, Todorova scrie despre teza lui Neumann: "O viziune mai profundă indică o identitate care oscilează nervos la granița redeschisă între Balcani și Europa Centrală și, în general, între Vest și Est, "o regiune care întruchipează tranziția dintre Occident și marele Orient 

 (Imaginând Balcanii, apud Balcanii și Balcanismul - Balkans and Balkanism, traducere românească de Mihaela Constantinescu și Sofia Silvia Oprescu, Editura Humanitas, 2000, p.84).

Cu prilejul publicării celei de-a treia ediții a volumului Ispita lui Homo Europaeus (Polirom, 2006), Bogdan Murgescu a remarcat un element care singularizează cartea, și anume relația dintre două temporalități diferite: una care se referă la tema studiată, prima modernitate central-sud-est europeană (secolul al XVIII-lea), și cealaltă trăită de istoric, național-comunismul lui Ceaușescu (sfârșitul secolului al XX-lea): "Cartea lui Victor Neumann poate fi citită ca o reflectare a neliniștii afișate de un grup de intelectuali cu vocație cosmopolită, impactați de izolaționismul și atitudinile retrograde ale "epocii Ceaușescu", care au încercat să-și construiască un univers de normalitate prin lumea cărților și a ideilor și care, atunci când cătușele au fost rupte de Revoluție, au încercat să-și afirme identitatea europeană într-o manieră nuanțată și echilibrată. Întreprinderea sa este guvernată de ideile Iluminismului, de refuzul alegoriei naționale și religioase, de alegerea laicismului și de tripticul ideilor: apropiere-cunoaștere-comunicare. În mod evident, Victor Neumann empatizează cu intelectualii primei modernități și cu modul lor de a cultiva vocația de cărturar și europenitatea în vremuri mai puțin favorabile." (Dilemateca, București, nr. 14, iulie 2007).

Publicațiile editoriale care au urmat, Interculturalitatea Banatului, Ideologie și Fantasmagorie. Perspectivă comparativă asupra istoriei gîndirii politice în Europa Est-Centrală (Polirom, 2001; RAO, 2015) ; Neam, Popor sau Națiune? Despre identitățile politice europene (Curtea Veche, 2003, 2005; RAO, 2015); precum și traducerile lor în limba engleză, The Interculturality of Banat, Ideology and Phantasmagoria. Perspective comparative asupra istoriei gândirii politice în Europa central-estică; Kin, People or Nation? Despre identitățile politice europene, l-au adus pe Neumann mai aproape de atenția istoriografiei românești și internaționale. Referințele despre lucrările sale sunt continuu apreciative și adesea formulate de personalități de marcă ale științei și culturii românești și străine. Culegerea de studii Ideologie și Fantasmagorie (ediție în limba engleză sub titlul Between Words and Reality. Studies on the Politics of Recognition and the Changes of Regime in Contemporary Romania, The Council for Research in Values and Philosophy/The Catholic University of America, Washington, D.C., 2001), a fost citată în țară și în străinătate. Reflectând asupra ediției românești, Antonela Capelle-Pogăcean (de la Centre d'Études et des Recherches Internationales, Paris) afirmă că: "În România, în România, a fost publicat un volum de studii de specialitate:

"După declinul comunist, domeniul istoriografic românesc s-a confruntat cu o diversificare a cercetărilor, temelor, discursurilor, teoriilor și metodologiilor. Opera istoricului Victor Neumann se înscrie în această mișcare de înnoire... Bun cunoscător al culturilor română, maghiară, evreiască și germană, el se deplasează fără efort între spațiul științelor sociale engleze, franceze și germane. Istoricul timișorean folosește ca domeniu de cercetare arealul central-est-european pe care îl abordează atât prin diversitatea culturală, cât și prin perspective interdisciplinare" (Balkanologie, Paris, nr. 1-2/2002).

Traducătorul în limba română al lui Platon și Aristotel, renumitul filosof Andrei Cornea, profesor la Universitatea din București, vorbește despre obiectivitatea și profesionalismul studiilor incluse în volumul Ideologie și Fantasmagorie (Între cuvinte și realitate. Studii despre politica recunoașterii și schimbările de regim în România contemporană): "Victor Neumann nu aduce verdicte și nici nu spune cititorului ce să gândească; el rămâne fidel "obiectivismului" stilistic și conceptual al istoricului profesionist..." (Observator Cultural, nr. 113, 2002). La fel de importantă este și opinia politologului Anton Sterbling de la Universitatea din Regensburg. El este impresionat de abordarea analitică și critică a istoricului român. 

"Depășind formele tradiționale de gândire și scriere despre trecut și prezent, adesea pline de stereotipuri și preconcepții moștenite de la mediile totalitare, Victor Neumann propune contextualizări, perspective comparative și sensuri noi, universal valabile" (Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik, anul 14, numărul 2, 2002).

Florin Lobonț, profesor de filosofie la Universitatea de Vest din Timișoara și traducător în limba română al mai multor lucrări ale lui Karl Popper, susține că cele nouă studii incluse în volumul Ideologie și Fantasmagorie sunt "unitare din punct de vedere filosofic-metodologic" și arată exact cum "istoria oferă cele mai fecunde înțelegeri atunci când este privită ca istorie a ideilor ... Astfel configurată, istoria implică o legătură spirituală între indivizi, amintindu-ne de constatarea lui Raymond Aron că istoria se ocupă întotdeauna de spirit ... și ea, de fapt, nu poate fi cu adevărat separată de istoria filosofiei sau a spiritualității în sensul cel mai larg ..." (Observator cultural, nr. 132, 2002). În ceea ce privește înnoirile conceptuale incluse în cartea Neam, Popor sau Națiune? Despre identitățile politice europene (traducerea în limba engleză fiind publicată sub titlul Conceptually Mystified. East-Central Europe Torn Between Ethnicism 

 și recunoașterea identităților multiple, Editura Enciclopedică, 2004), Lobonț observa că: "Se recomandă ca o lectură mai mult decât utilă pentru un spectru relativ larg de cititori, respectiv toți cei interesați de relația dintre identitatea individuală și cea de grup, de crizele și conflictele pe care aceasta le poate genera, de ideea și cadrele emoționale care au generat diverse forme, fenomene și expresii ... Textul reprezintă un foarte bun exemplu de analiză sistematică a originii și traiectoriilor unor coordonate importante ale culturii politice, util pentru mulți intelectuali cu mintea deschisă ... Nu în ultimul rând, lucrarea se adresează studenților, cărora profesorul Victor Neumann le oferă un exemplu de investigare și rezolvare a unei realități problematice, potențial conflictuale, care îi privește direct, în cea mai mare măsură, care trebuie analizată cu detașare și responsabilitate științifică" (Observator Cultural, nr. 257, 2005).

Într-o recenzie a cărții, Între cuvinte și realitate. Studii despre politica recunoașterii și schimbările de regim în România contemporană, istoricul Rebecca Haynes, decan al Facultății de Studii Slave și Est-Europene de la University College London, recunoaște că studiile lui Victor Neumann discută "...regiunea (Europei Centrale și de Sud-Est) nu doar ca un etalon multicultural al României, ci și ca model de integrare a României într-o Europă diversă și tolerantă... 

 Din acest motiv, volumul lui Neumann se adresează celor care doresc să studieze istoria socio-politică contemporană a României, dar și să înțeleagă România dintr-o perspectivă regională și interculturală" (Slavonic and East European Studies Review, Londra, nr. 81, 3, 2003).

Cartea Istoria României prin concepte. Perspectivă alternativă asupra limbajelor social-politice (Polirom, 2010), coordonată de Victor Neumann și Armin Heinen, (ediția în limba engleză intitulată Key Concepts of Romanian History. Abordări alternative la limbajele socio-politice, CEU Press, 2013), a fost discutată pe larg și pozitiv de presa de specialitate și literară, precum și în numeroase cotidiene. Profesorul Andrei Corbea-Hoișie, de la Universitatea "A.I. Cuza" din Iași, a observat că această carte reprezintă "o abordare metodologică cu totul nouă în istoriografia românească, o abordare inspirată de "istoria conceptuală" inaugurată în Germania postbelică de Reinhart Koselleck, o viziune diacronică asupra unor concepte-cheie ale limbajului social, politic și cultural românesc (patriotism, democrație, constituție, neam și popor, stil național, liberalism, educație, Europa etc. ) privite în evoluția lor ca indicatori ai societății românești moderne, analizate concomitent prin lupa tradiției lor "productive" în gândirea și practica social-politică românească." Neumann și-a dedicat mai mult de un deceniu din cercetările sale științifice pentru a redacta Istoria Banatului, prima monografie a acestei regiuni scrisă de istorici români, sârbi și maghiari. Conceptualizată, structurată, coordonată și editată de Neumann, cartea conține 23 de capitole scrise de 15 colaboratori. Cu prilejul lansării acesteia, în cadrul Senatului Universității din București, academicianul Ioan-Păun Otiman a declarat: "În acest moment, în cadrul Senatului Universității din București, academicianul Ioan-Păun Otiman a declarat "Cu prilejul acestei selecte lansări de carte, aș vrea să încep prin a-mi exprima marea mea bucurie că astăzi apare o carte atât de notabilă, care pune în evidență Banatul așa cum a fost, cum îl privim acum și, cel mai important, cum îl vom privi în viitor. Mă bucur în mod deosebit că am contribuit, într-un fel sau altul, la publicarea acestei cărți extrem de importante, în primul rând prin nenumăratele discuții cu profesorul Neumann, în ceea ce privește necesitatea culturii și științei în Banat, pentru a scrie o istorie a regiunii. Astăzi, avem această bucurie și îl felicit pe domnul profesor Neumann pentru această realizare științifică de excepție..." (Universitatea din București, 18 iulie 2015). 

Cu același prilej, academicianul Răzvan Theodorescu a declarat că, datorită studiilor și cercetărilor lui Victor Neumann, a aflat "o serie de fapte despre coabitări, despre coabitarea evreilor cu ortodoxia creștină, despre ortodoxia din această regiune și relațiile ei complicate cu bisericile transilvănene și sârbești; despre problemele catolicismului și ale greco-catolicismului... Când mi-a fost prezentat acest volum, Istoria Banatului, nu știam că va fi publicat într-o calitate grafică atât de remarcabilă. Am fost impresionat nu numai de măiestria științifică a lui - și a colaboratorilor săi -, ci și de modul în care a reușit să adune, sine ira et studio, un buchet de cincisprezece autori, istorici, critici de artă, sociologi, provenind din orizonturi geografice diferite. Acesta este genul de cercetare pe care trebuie să o desfășurăm. Dacă într-o bună zi, fiecare mare regiune istorică (românească) ar deține o astfel de monografie, am fi mult mai bogați" (Universitatea din București, 18 iulie 2015).

Profesorul Adrian Cioroianu, fost decan al Facultății de Istorie din cadrul Universității din București și ambasador al României la UNESCO, a recunoscut în mod similar cartea amintită, alături de întreaga operă a umanistului român: "Cine altcineva decât Victor Neumann putea coordona mai bine un astfel de volum dedicat regiunii Banatului? Nu vreau să sugerez că nu ar fi putut fi și alții, ci mai degrabă cred cu adevărat că a fost unul dintre cei mai activi intelectuali din ultimele două decenii.Este unul dintre acei intelectuali care a discutat cel mai profund, cel mai informat, cel mai echidistant metodologic această importantă regiune transfrontalieră.Dincolo de admirația pe care i-o purtăm, de complicitatea pe care o simțim în ceea ce-l privește pe Victor Neumann - un universitar strălucit și un cetățean adevărat - ceea ce apreciez cu adevărat este că domnul Neumann este un discipol al Iluminismului, un discipol al acestui fragment de istorie europeană numit Secolul Luminilor, împreună cu incredibilele sale consecințe benefice asupra culturii europene. Cred că subiectul Iluminismului nu ar putea fi niciodată discutat prea mult, mai ales acum, când secolul nostru pare să intre într-o etapă în care moștenirea Iluminismului va fi rediscutată, nu doar în Franța sau Germania, ci și aici.Moștenirea culturală a Luminilor trebuie dezbătută, iar faptul că avem un coleg universitar atât de dedicat acestei moșteniri culturale, atât de dornic să lege istoria regiunii sale de frumoasa istorie a Luminilor ne bucură foarte mult." (Universitatea din București, 18 iulie 2015).  

În ceea ce privește personalitatea istoricului, Bogdan Murgescu, profesor la Universitatea din București, afirmă următoarele: "Am avut privilegiul să ne hrănim cu energia și subtilitatea intelectuală a domnului Neumann, pentru că, în cazul de față, Neumann nu este doar un istoric și un intelectual de mare clasă, cu o analiză fină, ci și un artizan al cercetării istorice și al vieții culturale în ansamblul ei.

Este o realizare extraordinară să interacționezi cu un asemenea om și să capeți energie pozitivă, fiind stimulat spre istoria conceptuală, domeniul nostru de colaborare... preocupările sale privind istoria regională, înțelegerea complexității și particularității Banatului, sunt elemente extraordinare care dovedesc valoarea lui Victor Neumann... Acest volum este excepțional.În el se regăsesc o sumedenie de chestiuni diverse, dar toate foarte interesante și în relație unele cu altele.Îți stimulează mintea.Poți citi despre trăsăturile regionale ale barocului, despre reformele habsburgice din secolul al XVIII-lea, despre cultura sârbă din secolul al XIX-lea, teme pe care le știam atât de puțin. Cred că este foarte important să vedem mereu ceea ce ne leagă, nu ceea ce ne desparte și, din acest punct de vedere, volumul Istoria Banatului face un mare serviciu culturii regionale și românești, în integralitatea sa" (Universitatea din București, 18 iulie 2015). 

Rezumând conferința Nationalism and Sectarianism, organizată de Victor Neumann la Târgul Internațional de Carte de la Ierusalim din 2017, publicistul evreu Mirel Horodi descrie cu precizie direcția teoretică a savantului: "Victor Neumann a dezvoltat tematica multi și interculturală în Europa Centrală și de Est.

Teoriile sale în domeniul teoriei conceptuale sunt ilustrate în volumele: "În acest sens, a fost un om de știință: Tentația lui Homo Europaeus.Geneza ideilor moderne în Europa Centrală și de Sud-Est / The Temptation of Homo Europaeus.Geneza ideilor moderne în Europa Centrală și de Sud-Est (1991; 1997; 2006; 2015), Ideologie și Fantasmagorie / Between Words and Reality.Studii despre politica recunoașterii și schimbările de regim în România contemporană (Polirom, 2001; RAO, 2015), Neam, popor sau națiune? Despre identitățile politice europene / Kin, People or Nation? Despre identitățile politice europene (Curtea Veche, 2003, 2005; RAO, 2015) și Conceptualizarea istoriei și limitele paradigmei naționale / The Conceptualization of History and the Limits of National Paradigm (RAO, 2015). Neumann dezavuează interpretarea naționalistă și promovează, prin intermediul istoriei conceptuale, o perspectivă comparativă și transnațională a vieții intelectuale, căutând să descopere sensurile comune sau diferite ale noțiunilor dintr-o limbă și alta. 

Iluminismul din secolul al XVIII-lea a adus modernizarea societății prin alfabetizare, emancipare și reforme, păstrând tradițiile și opunându-se revoluțiilor. Imperiile otoman și austriac, care au domnit peste Europa Centrală și de Est, au fost multiculturale.

Imperiul Otoman s-a distins prin toleranța față de diversitatea religioasă din Balcani. În Imperiul Habsburgic, emanciparea și statutul de cetățeni egali pentru toți locuitorii teritoriilor coroanei - indiferent de limba și tradițiile lor - s-au dovedit a fi mijloace eficiente. Istoria Banatului este semnificativă în această privință.Înainte de 1800, națiunea fusese definită în funcție de religie sau de apartenența la un stat.Etno-națiunea și statul etno-național fuseseră un produs al secolului al XIX-lea.Ideea etno-națională a apărut sub influența scrierilor literare și a istoriilor romantice. Iluminismul raționalist, de origine franceză, a înlocuit romantismul naționalist german, așa cum au demonstrat științific Herder (1744-1803) și Fichte (1762-1814).

Neumann acordă o mare importanță rolului lui Moses Mendelssohn (1729-1786) - filosof german de origine evreiască, fondator al mișcării Haskalah (versiunea evreiască a Iluminismului) - pentru înțelegerea termenului "Iluminism" și a semnificațiilor sale, în versiunea sa germană Aufklärung. 

Mendelssohn, devotat ideii de fraternitate umană universală, a dorit reconcilierea religiei și a științei, în opoziție cu ghetoizarea evreilor. El a simțit posibilitatea și necesitatea unei amalgamări culturale, a iluminismului și a romantismului, a Estului și a Vestului.

Predecesorii lui Mendelssohn sunt Maimonide, cel mai mare gânditor evreu din Evul Mediu, și Baruch Spinoza, filosof olandez de origine evreiască. În ceea ce privește noțiunea de neam, specifică limbii române, Neumann a explicat că acest cuvânt, care înseamnă familie, trib sau specie, a fost introdus de Școala transilvăneană ca substitut al noțiunii de popor sau națiune, asemănător cu germanul Volk. Acest termen identitar nu are o bază civică sau juridică, spre deosebire de conceptul de "popor" din interpretarea franceză sau anglo-americană, ci este asociat cu originea, sângele și patria. Din păcate, după cum afirmă istoricul, "am observat, chiar și în lucrările cele mai recente, preponderența acestui termen, în detrimentul celui de popor".Problema identitară trebuie abordată în mod rațional.

Neumann este adeptul termenului de 'identități multiple'.Fiecare individ are identități multiple: din perspectivă comunitară, lingvistică, culturală, religioasă etc. Din păcate, aici intervine etno-naționalismul. Pluralismul și multiculturalismul sunt soluții la această problemă.  

 Un exemplu bun de urmat este Germania contemporană. Sectarismul și fracționismul nu mai sunt soluții în lumea modernă, care se confruntă cu un fenomen de relocalizare a indivizilor la scară globală.

Constituționalismul trebuie reinventat, statul de drept și drepturile cetățenilor trebuie respectate, administrația trebuie îmbunătățită, minoritățile trebuie respectate, iar istoria trebuie asumată în mod critic. Neumann este de părere că "integrarea europeană înseamnă, în primul rând, opțiunea pentru valorile democratice, pentru multiculturalism și transculturalism, pentru o implicare egală a fiecărei entități la viața socio-politică și economică transnațională". Dezbaterea de la Ierusalim a fost un bun prilej de a înțelege importanța istoriei conceptuale și de a câștiga interesul publicului față de valoroasele lucrări ale lui Victor Neumann în acest domeniu, lucrări de mare actualitate într-o perioadă în care etno-naționalismul este resuscitat, în timp ce multiculturalismul este pus sub semnul întrebării." (Mirel Horodi, Observator Cultural, nr. 880, 14 iulie 2017).

Educația științifică a istoricului, cercetarea documentară, conceptualizarea ideii de identitate românească în context european, preocuparea pentru metoda de lucru, toate poartă amprenta unei înalte culturi și a originalității interpretării.

Lucrările semnate de Neumann evidențiază ideile care i-au animat cercetările și au făcut posibilă redactarea unor volume cu un conținut valoros. Voi încheia acest scurt portret al colegului nostru prin citarea unui fragment relevant privind modul în care istoricul înțelegea istoria, cultura și societatea:

"Mă definește interesul pentru știință și artă, dar mai ales curiozitatea de a înțelege complexitatea naturii umane. Cuvântul vorbit și scris, limbajul și comportamentul, îmi atrag atenția. Mă interesează tot ceea ce este nou în domeniul metodologiei. Îmi place să gândesc pe cont propriu. De aici, nevoia de a analiza termeni, concepte, de a regândi semnificația lor. De aici, tendința de a propune schimbări de paradigmă, pe care le consider utile pentru cultura română și europeană contemporană. Mă interesează în mod deosebit vechiul și valorosul, moștenirile culturale și spirituale, patrimoniul arhitectural. Gestul meu intelectual nu este o simplă gratuitate: încerc să sugerez referințe comportamentale pentru viitor, pentru următoarea avangardă. Cred că România se va schimba, că oamenii se vor emancipa de servituțile administrative și politice și vor căpăta reflexele necesare pentru a cultiva civilizația, deschiderea și inovația. Pentru ca acest lucru să se întâmple mai repede, trebuie încurajate investițiile în educație, iar respectul pentru ierarhia valorilor, pentru pozițiile sociale și profesionale trebuie să fie cel mai mult asumat de cetățeni. Sunt deschis la autenticitate, la gesturile și cuvintele semenilor mei, la idei noi și valoroase, dar și la stereotipuri. Trăiesc ceea ce scriu și cred cu tărie în mesajele pe care le gândesc și le formulez. Cercetarea trecutului înseamnă pentru mine o încercare de a desluși lumea care a fost, dincolo de ideologiile foștilor și ale politicienilor contemporani. Formularea proiectelor viitoare face parte din programul meu intelectual. A scrie înseamnă a fi viu, a transmite potențialilor mei cititori ceea ce studiez și ceea ce cred despre problemele pe care le studiez. Prelegerile, cercetările în bibliotecă, meditațiile, toate m-au stimulat. Probabil că comunic cel mai bine prin scris, datorându-i exercițiul gândirii, modul în care mi-am disciplinat mintea. Preocupării mele constante pentru cuvântul scris, îi datorez aspirația continuă de a progresa în cunoaștere și înțelegere, de a oferi contribuții la înțelegerea istoriei locale, regionale, naționale sau europene. Cărțile mele se înscriu într-un registru metodologic și conceptual în care, alături de analiza critică a rădăcinilor, cu comparații și contextualizări, un loc aparte îl ocupă discursul eliberat de constrângerile ideologice și comunitare.".